Ți-ai scris trăirile pe hârtie?

Ți-ai scris trăirile pe hârtie? Ai scris câte lacrimi ai vărsat, câte zâmbete ai eliberat, câte sentimente de vină ai strâns sau câte emoții puternice ai prins?

Obișnuiam să fac asta. Obișnuiam să scriu tot ceea ce trăiesc în fiecare zi. Toate dezamăgirile de copil sau de adolescent, toate lacrimile curse crezând ca mi se face o nedreptate din te miri ce sau toate momentele de fericire care-mi inundau inima. Obișnuiam, pentru că astăzi hârtiile sunt strânse într-un caiet îngălbenit de vreme, iar eu, eu cea care nu mai e ca ieri, îmi scriu trăirile pe suflet.

ai scris trairile

Imagine via pinterest.com

Câte nopți am petrecut nedormite, câte suspine am eliberat sau câte gânduri fericite am creat – toate astea mi-au fost printate în suflet și e definitiv. Nu mai țin minte nici măcar când a fost ultima data când am luat creionul în mână și-am conturat fiecare gând. Orice memorie îmi era încețoșată de dureri și-mi era greu sa le scot la iveală. Dureri?

Când ești copil orice durere ți se pare cea mai mare, cea mai gravă, cea mai dureroasă. Pentru că nu știi cum e lumea cu adevărat, nu știi ce te așteaptă după colț atunci când crești și iei alt drum la mers. Nu știi de câte ori vei cădea în genunchi și cât de greu îți va fi uneori să te ridici.

Dar vine timpul să deschizi ochii larg deschiși, să iei decizii, hotărâri și să te impui. Atunci te lovești cu adevărat de ceea ce în seamnă greu, durere sau neputință. Atunci e momentul în care trebuie să crezi în tine când restul lumii te acuză de falsitate, atunci trebuie să continui să faci ceea ce simți când restul lumii îți spune că greșesti. Atunci e momentul să treci peste poduri șubrede când restul lumii încearcă să-l dărâme înainte s-ajungi la final.

Vine timpul în care lacrimile le înghiți si plângi atunci când nu te vede nimeni, fața tristă e acoperită cu zâmbete largi, iar trăirile sufletești le închizi bine pentru încă o vreme aștepând momentul în care rămâi singur și-ți spui “sunt puternic!”.

2 Comments on Ți-ai scris trăirile pe hârtie?

  1. Să nu laşi trăirile alea scrise să se piardă. Chiar dacă acum poate le consideri puerile, ele sunt parte din tine, din devenirea ta.
    Şi să îţi repeţi des că eşti puternică dar să şi crezi în asta! Pentru că eşti!

    • Le am păstrate, nu le-aș arunca niciodată, din contră – acum le recitesc si de cele mai multe ori mă amuz. Copilăria e așa frumoasă, cu tot cu “nebuniile” ei!

      Am realizat cât sunt de puternică, iar atunci când încep să cred că nu, îmi repret ca sunt și mă întăresc!

      La fel să-ți spui și tu când simți ca nu ești bine. Multumesc pentru cuvine, om frumos!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest