Fiecare fiinţă, fiecare dor

579916_338736876221416_170100545_n

Fiecare fiinţă care trece prin viaţa ta îţi lasă, cu sau fără voie, un amalgam de sentimente şi o parte din sufletul lor. Şi nici măcar nu contează că acea parte a sufletului este mică, ea te atinge şi îţi aminteşte de existenţa ei de fiecare dată.
Există fiinţe care te acaparează cu totul, chiar şi atunci când nu mai fac parte din viaţa ta şi asta pentru că încă fac parte din tine. Undeva, înăuntrul tău, simţi acel suflet, acea parte din tine care nu te va lăsa niciodată. Şi dacă a fost o legătură puternică simţi dacă îi este rău sau bine, dacă încă are nevoie de tine sau dacă te-a uitat complet. Simţi că nu-şi poate găsi locul în noua sa viaţă sau dacă e liniştit.

Nu mi-am întrebat niciodată sufletul ce simte. L-am lăsat să-şi ducă singur povara şi l-am învăţat să nu se plângă. L-am avertizat că orice greşeală va avea şi consecinţe, orice durere va avea şi lacrimi şi că niciodată nu va uita sentimentele unice pe care le va simţi.
Nici el nu mi-a spus prea multe. S-a ascuns în trupul firav şi şi-a condus singur destinul. Au fost zile în care era fericit şi zile în care plângea. Când i-am spus să fie mai tare a izbucnit. Acum nu mai plânge în el, plânge pe obrazul meu cu boabe de rouă.

Uneori sunt calde, alteori sunt reci şi mă dor, însă sunt acolo de fiecare dată când sufletul meu vrea să plângă.

8 Comments on Fiecare fiinţă, fiecare dor

  1. Cu timpul, vei deveni mai selectivă. Vei învăța să te protejezi de lacrimi, vei învăța să uiți atunci când ești uitată.

  2. Cred ca nu tine neaparat de ignoranta sau de impolitete, ci tine de fiecare suflet in parte. Unii uita, chiar daca nu sunt uitati fiindca asa le e firea. Altii nu uita chiar daca sunt uitati…

    Mi se pare un cerc vicios al sentimentelor.

  3. Nu ajută niciun sfat. Timpul te va învăța de toate. Până la urmă nu putem trăi într-un glob de sticlă sau mereu sub o aripă protectoare. Învățăm și din căderi….

  4. Lacrimile vin atunci cand ai nevoie, nu cred ca se vor consuma vreodata dar in timp vei invata sa fii mai rece… fara sa vrei, face parte din drumul asta. De asta adultii nu mai acorda importanta chiar la orice si nu mai sufera din orice, pentru ca pe masura ce trece timpul sufletul se satura…si nu mai are forta sa planga, sa sufere pentru toate.

    Capul sus…toate trec.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest