Cum se fac banii de-o….tigare! #2

Zilele trecute, când am scris prima postare despre oamenii care cerșesc, am fost pusă la zid că, vezi doamne, ce mare păcat am făcut, cum îmi permit să vorbesc așa de ei și că ” am nevoie de aplauze?”.

Nu, n-am nevoie de aplauze, nu am nici un beneficiu din asta. Dacă scriu, scriu pentru că-mi pasă. De la noi pornește totul, pentru ca noi le dăm apă la moară și suntem miloși până în adâncuri, dar cât de bine face acest lucru?

După ce am scris postarea, o prietenă mi-a lăsat un link pe care vă invit să-l citiți și voi. După ce am citit link-ul, mi-am dat seama, și am rămas îngrozită, de ce copii pe care-i vedeam în brațele lor dormeau întotdeauna. Niciodată nu mi-am pus întrebarea asta, mă condamn pentru asta.

Chiar zilele trecute am văzut un cerșetor cu un copil în brațe. Încerca să-i milească pe oameni cu “copilașul lui care nu are ce mânca” și mi-am amintit de ceea ce citisem. Ieri l-am văzut din nou. Același bărbat îmbrăcat zdrențuros, cu același copilaș, căruia nu-i dau mai mult de 9-12 luni, dormind într-una. Înțeleg, copii dorm, dar cât? Cum se face că de fiecare dată îi vedem dormind? Cum se face că niciodată, dar niciodată nu i-am auzit scâncind?

Puneți-vă și voi întrebările astea și realizați că nu e în regulă. Nu e, mai ales pentru niște copii care nu au nici o vină.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest