Extravaganţă

Din păcate îmi este dat să văd din ce în ce mai des o extravaganţă exagerată soră cu prostia. Sunt fată, mă respect şi-mi place să mă aranjez, să arăt bine dar când văd unele domnişoare cum definesc ele”să arăt bine, frumos” mi se face rău.Nu, nu exagerez, doar realitatea este crudă. E jumătatea lunii iulie, e o căldură infernală iar domnişoarele, pe lângă rochiţele mega scurte, de parcă nu ar avea de fapt nimic pe ele, încalţă nişte “scări” de 20 cm, poate şi mai mult că “aşa e moda”. Unde mai pui că merg şi la şcoală aşa, nu doar să se fofileze prin oraş.

Serios? Cum Doamne te poţi plimba în mijlocul zilei şi pe o aşa căldură cu pantofi meniţi să fie purtaţi în club sau… pe traseu(îmi cer scuze de expresie, însă acesta este adevărul).

Nu neg, îmi place să port pantofi, mă fac să mă simt mai feminină şi mai frumoasă uneori, însă trebuie să ai puţină minte să şti când să le porţi.

Da, porţi ce-ţi place, nu e de condamnat.De condamnat este însă faptul că deşi doresc să iasă în evidenţă nu fac decât să se facă de râs.

1 Comment on Extravaganţă

  1. Hai sa-ti spun o faza amuzanta, legata de purtarea tocurilor de 20. In anul I de facultate, am fost dusi la o ferma vegetala sa vedem cum se ara cu un plug neconventional (total aiurea pentru specializarile la care eram toti cei prezenti). Eram in jur de 100 de studenti care, convinsi ca vedem vreo fabrica ceva, eram imbracati sumar si tremuram de frig pe camp, in bataia unei ploi mocanesti. Si era si o domnisoara studenta cu tocuri suficient de inalte care sa ii dadeau batai de cap la calarirea brazdelor proaspete si lutoase. Macar atitudinea ei de “gagica” ne-a ajutat sa trecem mai usor peste raceala de dupa acesta experienta.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest