Lectie de viata!

Imagine

Există un moment în viaţă, în viaţa tuturor, când ajungem să trecem printr-un punct critic, un punct pe care eu îl numesc “lecţie de viaţă”. Suntem oameni, oameni supuşi greşelii şi învăţării şi niciodată nu ne vom naşte învăţaţi. Om sunt şi eu, până ieri copil, astăzi hotărâtă  să dau nas în nas cu maturitatea.

Ajungi la un moment dat, în viaţă, mai devreme sau mai târziu, când faci greşeli, greşeli din care, poate, nu înveţi sau te încăpăţânezi să nu înveţi şi mai dai încă odată de ele. Cum nici a doua oară nu înveţi, o faci şi a treia oară, însă a treia oară  e cea “cu noroc” când îţi dai seama în sfârşit de catastrofa provocată în jurul tău, de cum ţi-ai făcut rău ţie şi cum le-ai făcut rău şi altora. Atunci e momentul când îţi vine să te dai cu capul “de toţi pereţii” la propriu, să-ţi pui mâinile în cap, să plângi, să vrei să dispari de pe pământ dacă se poate. Momentul când îţi dai seama că ai pierdut atâtea persoane dragi din cauza ta şi că poate e prea târziu să repari ceva. Dar totuşi e momentul când mama te ia în braţe şi-ţi spune ” va fi bine ! ” şi prinzi curaj şi încredere. Momentul când spui “iartă-mă! ” celor cărora le-ai greşit şi încerci să recuperezi ceea ce ai pierdut.

Şi uneori se dovedeşte a fi bine. Se dovedeşte iubirea celor dragi pentru tine şi faptul că te pot ierta. Atunci înveţi să preţuieşti ce ai avut, ce ai şi tot ceea ce vei primi.

Şi toate astea pentru că îmi dau seama că sunt om, că nu sunt perfectă, că devin un dezastru dar şi-o ploaie caldă de vară, că pot fi paşnică dar şi ca un vulcan, că plâng şi dupa o jumătate de oră râd în hohote; pentru că îmi dau seama că perfecţiunea nu există, că toţi meritam o a doua şi chiar şi o a treia şansă şi că, dacă ar exista perfecţiunea, am fi nişte păpuşi demne de jucat pe-o scenă!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest