Azi ploua

Imagine

Azi plouă. Întotdeauna am crezut că atunci când plouă, picăturile reci de ploaie vor spăla pământul, vor curăţa tot ceea ce e rău şi va încolţii ceea ce e bun, frumos. Personal, ploaia îmi aduce linişte dar în acelaşi timp şi o mie şi una de gânduri. Astăzi mi-a dăruit nostalgia trecutului. Mi-e dor de mici momente din trecut. Mici momente care înseamnă mult pentru mine. Am nostalgia trecutului care mă făcea să zâmbesc fără să mi se ceară ceva la schimb şi fără să mi se reproşeze; nostalgia trecutului ce ma învelea în speranţe şi bucurii. Trecutul care speram să fie prezent însă prezentul meu e lipsit de acel trecut.

Se spune că toate lucrurile se întâmplă cu un scop însă eu nu văd scopul pierderii  micului meu”trecut”. Spun “micului” meu trecut pentru că am nostalgia doar unor momente din trecut şi nu tot trecutul în sine. Iar eu nu văd scopul inexistenţei trecutului meu în prezentul care se presupune a fi tot al meu. Sau poate nu mai e al meu. Poate nici eu nu mai ştiu unde mă aflu. Poate că pentru mine deja e viitorul. Tânjesc după râsete o mie, după glume seci care mă făceau să tremur de veselie, după cuvinte dulci ce mă făceau sa mă cutremur de încântare şi după dorinţe ce se aşteptau împlinite…Acum le retrăiesc pe toate în mintea mea, le simt cu sufletul şi le gust cu inima. Filă cu filă din cartea mea se reciteşte…şi tot nu găsesc momentul acela când s-ar fi destrămat prezentul meu.

Nu poţi ucide ce e veşnic… Iubirea mea e veşnica. Ucide doar speranţa căci ea tot acolo rămâne…

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Pin It on Pinterest