Noi nu ne înțelegem câteodată, Dar ne iubim neînțelegând nimic oricum

Noi nu ne înțelegem câteodată, Dar ne iubim neînțelegând oricum nimic. Noi ne iubim în neînțeles, Dar ne iubim timid. Noi ne avem unul pe altul, Diferiți dar împreună un întreg sublim. Ne ținem de mână să ne nu pierdem, Nu avem cum, noi ne iubim. Clădim împreună și dărâmăm … Continue reading Noi nu ne înțelegem câteodată, Dar ne iubim neînțelegând nimic oricum

Read More

După ce te-am pierdut

După ce te-am pierdut, scrisă de Jojo Moyes este a doua parte a romanului intitulat Înainte să te cunosc. Am văzut prima parte a romanului într-o ecranizare interesantă, după care mi-am dorit cu ardoare să citesc povestea fiind întotdeauna de părere că o carte va bate filmul cu ușurință. Am … Continue reading După ce te-am pierdut

Read More

Diminețile. Cel mai mult îmi plac diminețile. Acele dimineți care nu se compară cu nicio altă parte a zilei, nici măcar cu serile cele mai line și liniștite. Diminețile acelea suave, cufundate în căldura razelor soarelui, cele care prind miros de proaspăt, de mireasmă și de cafea. Îmi plac pentru … Continue reading Cel mai mult îmi plac diminețile, acele dimineți care nu se compară cu nicio alta parte a zilei

Read More

Tu când stai de vorbă cu tine? Tu când îți vorbești?

Tu când stai de vorbă cu tine? Noaptea. Când nimeni nu îți tulbură gândurile, când ești numai tu cu tine și liniștea care te acoperă precum o plapumă caldă în timpul iernii. Atunci când îți poți auzi propriile bătăi ale inimii și începi să le înțelegi? Când plouă. Când nu … Continue reading Tu când stai de vorbă cu tine? Tu când îți vorbești?

Read More

Tu ești, femeie, minunată Ca o ruină neuitată

Tu esti, femeie, minunată Ca o ruină neuitată, Trecută de timp, de vânt, de ploi Strălucești când ești căzută și-n noroi. Tu ai puteri nebănuite Să faci din lacrimi lucruri sfinte. Răzbați cu pumnii orice zid de piatră, Uite, tu chiar ești minunată! Nu ai pretenți la comori nebănuite, Vrei … Continue reading Tu ești, femeie, minunată Ca o ruină neuitată

Read More

Nu știu unde duce drumul meu, dar merg mai bine când te țin de mână

„Nu știu unde duce drumul meu, dar merg mai bine când te țin de mână.” – Alfred de Musset Și nu este vorba de orice drum, ci drumul vieții, drumul care te poartă și te înalță pe culmi nebănuite, în locuri cu prea puțin soare sau pline de căldură. Cu … Continue reading Nu știu unde duce drumul meu, dar merg mai bine când te țin de mână

Read More

Pin It on Pinterest

X